vineri, 10 iunie 2011

Roșiatic tăios

Momentul in care simti nevoia sa scrii. Cand stii ca nimeni nu te-ar auzi, si daca te-ar auzi nu te-ar asculta si daca te-ar asculta nu te-ar intelege.
Ti se intampla asta cand totul din jurul tau e obositor, cand situatiile in care te aflii te coplesesc. Gandindu-te la rezolvarile lor atat de mult ai vaga impresie ca toata lumea le cunoaste.

-

Temperatura din camera era constanta. Deodata, caldura o coplesi. Obrajii i se umplusera de sangele ce circula cu un avant teribil in firavele-i vene. Degetele-i erau reci, astfel ca atunci cand isi atingea obrajii ramaneau in urma mici pete albe. Respiratia i se intensifica. Simtea ca tocmai alergase cateva sute de metrii.
Picaturi de sudoare i se scurgeau prin firele de par blond lipite de spate. Isi stranse parul dintr-o miscare. Se ridica in picioare iar genunchii ii tremurau. Se sprijini pe masa si aproape ca lesina. Impulsul dat de miscarile bruste ale fetei facura ca petale rosiatice sa curga din vaza plina de trandafiri.Mainile ii tremurau. Cand incerca sa atinga paharul de apa, sunteul bucatilor de sticla sparte anuntara o tacere apasatoare ce avea sa tina pentru mult timp.

joi, 7 aprilie 2011

-

Nu-mi lipsesti.
Crede-ma.
Nu imi lipsesti tu. Nu imi lipseste persoana ta. Nici macar zambetul, sau privirea ta.
Imi lipsesc sentimentele, pe care, intr-un mod total involuntar le-am asociat cu tine.
Nu imi lipseste zambetul tau, ci caldura pe care o simteam atunci cand te vedeam zambind.

"Pentru a face o persoana sa fie perfecta, trebuie sa te indragostesti de ea "

vineri, 18 martie 2011

You loose people every single day of you life.
I am not talking about death or moving houses. But changing souls.
You spend a lot of time with them so you don't have time to realize when the changes are happening.
You are there when they leave you and you let them go away.
Not because you don't care, but because you have no other option.
What choices do you actually have ?
1. Beg them.
2. Ask why.
3. Hurt them.
And you decide setting them free.
Because if you love somebody, you let them go away.

" Nu gasi pe nimeni jos, urca la etaj in camera, ii vazu rochia care mai atarna la picioarele patului si atunci sprijinindu-se de birou, ramase asa pana seara, pierdut intr-o visare dureroasa. La urma urmelor, ea il iubise " Doamna Bovary - Gustave Flaubert

Inainte de culcare.

Liniste. Clipesc.
Intuneric. Atentie.
Deschid ochii.
Incerc sa deslusesc forme in intunericul abisal.
Imi fixez privirea pe o umbra. Ochii ma usutura, incep sa imi curga lacrimi.
Intunericul e de vina. Zambesc. M-am aparat impotriva mea si a conceptiilor mele.
Ba nu. M-am mintit. Zambesc din nou. Macar acum am fost sincera.
Cu ochii inchisi ma pierd in ganduri, in sperante si totodata vise.
Uneori imi vorbesc. Ma imaginez in diverse situatii si adorm visand la perfectiunea situatiilor create de mine.
Hmm, amagitor.
Alteori imi atintesc privirea pe un punct din intuneric si imi fortez ochii sa stea deschisi.
Cand ii inchid, adorm.


" Eram pierdut in intuneric si tu m-ai gasit. Mi-era cald, asa de cald si tu mi-ai dat gheata" Stephen King - Povestea lui Lisey

marți, 8 februarie 2011

Cu toti avem convingerile noastre legate de prietenie, familie, iubire.
Cu toti avem prieteni care ne dau sfaturi, si fara de care ne-am pierde mintile singuri, incercand sa gestionam o problema.
Sfaturi, poze, citate, amici, sperante, lacrimi, si suntem tot mai singuri.

"Trupuri in care se tortureaza simturile, se contorsioneaza suvoaiele de sange, palpita nerabdarea, se infierbanta dorinta, se infioara asteptarea, se impotriveste groaza " Mircea Eliade.